Tuesday, May 12, 2015

În loc de introducere

Îmi trec prin minte o mulțime de gânduri stinghere... Sunt la serviciu și ar trebui să lucrez, dar mă sâcâie o durere de cap și o lipsă acută de chef.

Sunt plictisită de viață și nu știu de ce. E drept că am trecut prin multe până acum, dar totuși, sunt prea tânără ca să mă fi săturat deja de viață! Încerc să răzbesc prin fiecare zi, dar simt că nu mai trăiesc cu adevărat, ci doar supraviețuiesc.

Mi-e dor de relația strânsă pe care o aveam odată cu Dumnezeu și care era bucuria mea supremă. Acum nu Îl mai simt, mă rog și nu îmi răspunde, am impresia că a uitat cu totul de mine! O fărâmă de speranță și un grăunte de credință, care mi-au mai rămas pe undeva prin adâncul sufletului, îmi șoptesc că Dumnezeu este aici, cu mine, și că niciodată nu mă va lăsa. Dar mi-e atât de greu să cred când nu văd și nu simt nimic!

Mă simt obosită și sătulă de toate... dar sunt conștientă că așa nu pot trăi! Ceva trebuie să se schimbe în viața mea! Poate chiar eu trebuie să mă schimb...

8 comments:

  1. Nu o să discut despre dialogul tău cu divinitatea, nu mă pricep la asta, dar îți recomand , cu voia ta desigur, să zâmbești în primul rând. Cu siguranță te vei simți mai bine! Hai, încearcă acum! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulțumesc, chiar m-ați făcut să zâmbesc! :)

      Delete
  2. Ooooo..dar cum asculta! si raspunde! trebuie doar ascultat! printro vorba, printrun cantec auzit intamplator, printro intamplare petrecuta exact atunci cand..
    El raspunde, trebuie doar sa il ascultam..

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mi-am adus aminte de versetul care spune: ”Domnul vorbește în multe feluri, dar omul nu ia seama.” Cred că trebuie să-mi verific urechile și sufletul...

      Delete
  3. Eu cand sunt trista sau singura cu gandurile mele incerc sa cersesc ajutor de la Dumnezeu si sincer parca nu am puterea sa ma concentrez doar la El - ahhhh eram altfel cand eram mai mica. Il iubesc pe Dumnezeu si stiu sigur ca si El ma iubeste si asta ma face fericita!!! Bine a spus Gigi mai sus. Sa zambesti scumpa mea, daruieste zambete la altii si tu o sa fii mai vesela. Sa stii ca nu esti singura care se lupta cu tristetea, suntem oameni si tot traim, simtim aceste sentimente groaznice, important e sa stim cum sa le ocolim (ex. mergi la o plimbare, priveste un film, fa un dus relaxant cu gelul favorit sau poti incerca unul nou, mergi la shopping etc.) sau sa nu fie molipsitoare. Te pup cu drag, Liuba x

    ReplyDelete
    Replies
    1. Știu că nu sunt singura care se luptă cu tristețea... Mulțumesc mult pentru sfaturi, dragă Liuba! :)

      Delete
  4. Si eu te pup, si da toti avem si astfel de stari si perioade. Nu stiu foarte bine remediile, dar pe langa zambet, pe mine m-a mai ajutat si pozitia cat mai dreapta in timpul mersului. Capul sus si ceva formule de autosugestie pozitiva in timpul unui mers usor alert. Si cand privesti cu ochii chiar deschisi in jurul tau, in aceast frumoasa luna a anului, vei vedea lucrurile mai bine. Si cred ca inceperea unui blog este o foarte buna idee, vei vedea ca in timp te vei trezi cautand binele si frumosul in jur, cu mai multa atentie, pentru a avea subiecte de blog. Si cand vei scrie despre ele si vei primi acest feedback deosebit de pozitiv pe care oamenii din blogrollul tau ti-l vor transmite, iti va creste sufletul de bucurie. Eu pentru aceste comentarii speciale, continui sa scriu si chiar am simtit o schimbare in bine in viata mea, datorita blogului, adica oamenilor pe care i-am cunoscut prin el. Imbratisari si capul sus!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulțumesc pentru aceste cuvinte, înseamnă mult pentru mine să primesc încurajări chiar de la oameni pe care nu-i cunosc personal, dragă Mihaela. :)
      Sunt sigură că blogging-ul va fi o experiență specială, de fapt, este deja!

      Delete