...la propriu! Numai când a fost vineri seara și băteam câmpii pe blog... A trecut deja o săptămână și e din nou vineri. Parcă îmi trece viața pe lângă mine, și nu știu unde se duce, dar un lucru știu sigur: că nu se mai întoarce niciodată! Fiecare moment irosit e pierdut, nu mai poate fi recuperat. Și mă gândesc acum câte momente am irosit, câți timpi morți am avut...
Înțeleaptă e zicala: ”Nu risipi timpul, căci din timp este compusă viața!” Și viața e un dar care ne-a fost încredințat spre a-l administra într-un mod responsabil. Dar cât mai am de învățat în acest domeniu! Deși am acces instant la o multitudine de informații și mă folosesc de atâtea dispozitive care sunt menite să-mi ușureze munca și să-mi economisească timpul, parcă pierd mai mult timp ca oricând...
Tocmai din cauza dispozitivelor, Flaviana ! ☺
ReplyDeleteSeară plăcută !
Da, m-am gândit și eu la asta...
DeleteMulțumesc, asemenea!
pai cum ar putea niste deviceuri facute sa-ti usureze munca, sa te faca sa iti irosesti timpul?
ReplyDeleteCred că m-am gândit la computer când am spus asta. :)
Deleteda, dar in cazul asta nu e deviceul de vina, ci cel ce sta in fatza lui...:)
DeletePăi da, am și zis că eu pierd timpul, nu că mi-l fură computerul.
DeleteAceeasi senzatie o am si eu, cred ca toata lumea e constienta de asta..vremurile sunt de vina,
ReplyDeleteSau noi, că nu ne organizăm timpul cum ar trebui...
DeleteCred ca totul tine si de disciplina personala...Vreau sa spun ca si eu traiesc acelasi sentiment ca si tine, doar ca, cred ca am nevoie de mai multa vointa pentru a infaptui lucrurile pe care adesea regret ca le-am omis.
ReplyDeleteAi dreptate, Symona, la capitolul disciplină nu stau prea bine...
Deleteahhh azi m-am gandit ca acum era dimineata si deja e seara. Prea repede trece timpul si cei mari doar asa simt. Pupici si zambete! Liuba x
ReplyDeleteCând eram copii, parcă timpul stătea în loc, iar acum trece tot mai repede.
DeleteMulțumesc, Liuba, să fii iubită! :)